{"id":13,"date":"2026-09-24T22:12:52","date_gmt":"2026-09-24T20:12:52","guid":{"rendered":"https:\/\/oroszalapitvany.ro\/?page_id=13"},"modified":"2026-09-30T13:53:30","modified_gmt":"2026-09-30T11:53:30","slug":"camera-memoriala-orosz","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/oroszalapitvany.ro\/?page_id=13&lang=ro","title":{"rendered":"Camera memorial\u0103 Orosz"},"content":{"rendered":"<p>Scopul cre\u0103rii Camerei Memoriale Orosz este de a conserva, a face accesibil \u0219i a transmite genera\u021biilor viitoare patrimoniul familiei Orosz, care a realizat lucr\u0103ri durabile \u00een domeniul sportului, \u0219tiin\u021bei, educa\u021biei, artei \u0219i serviciului comunitar.<\/p>\n<p>Obiectele expuse \u2013 fotografii, documente, opere de art\u0103, medalii, diplome \u0219i amintiri personale \u2013 evoc\u0103 nu doar istoria excep\u021bional\u0103 a unei familii ce se \u00eentinde pe mai multe genera\u021bii, ci \u0219i un capitol important din istoria Clujului secolului XX. Patrimoniul familial readuce la via\u021b\u0103, printre altele, parcursul \u0219i realiz\u0103rile lui Endre Orosz, etnograf, arheolog, pedagog \u0219i fost secretar general al Asocia\u021biei Carpa\u021bilor din Transilvania, dar \u0219i ale membrilor din dinastia Orosz, care a oferit cinci campioni la nata\u021bie.<\/p>\n<p>Ideea camerei memoriale a luat na\u0219tere \u00een mintea lui Judith Maier-Orosz \u00eenc\u0103 din anii petrecu\u021bi \u00een Germania. \u00cen timpul cur\u0103\u021beniei regulate, adesea observa cum erau aruncate pe strad\u0103 \u00eentregi mo\u0219teniri familiale: mobilier, fotografii, acte, scrisori, c\u0103r\u021bi \u0219i obiecte de uz casnic. Atunci a hot\u0103r\u00e2t c\u0103 amintirile propriei familii nu pot avea un destin asem\u0103n\u0103tor. Decizia a devenit o sarcin\u0103 concret\u0103 c\u00e2nd s-a re\u00eentors definitiv \u00eempreun\u0103 cu so\u021bul s\u0103u la Cluj \u0219i a descoperit \u00een casa bunicilor dou\u0103 cutii mari. Una con\u021binea documente, acte \u0219i fotografii de familie, iar cealalt\u0103 amintiri, medalii, cupe \u0219i diplome ale p\u0103rin\u021bilor, m\u0103tu\u0219ii \u0219i sorei sale din cariera lor de nata\u021bie. Prelucrarea \u0219i organizarea documentelor a fost un efort de lung\u0103 durat\u0103, solicitant at\u00e2t fizic, c\u00e2t \u0219i emo\u021bional.<br \/>\nDin aceast\u0103 p\u0103strare personal\u0103 a memoriei a luat na\u0219tere proiectul Camerei Memoriale Orosz, realizat \u00een colaborare cu Funda\u021bia Orosz \u0219i Asocia\u021bia Clujul Comoar\u0103. Salonul Cultural Maghiar al Clujului din Cluj, care g\u0103zduie\u0219te camera memorial\u0103, a fost \u00eenfiin\u021bat tot prin generozitatea lui Judith Maier-Orosz \u0219i sprijinul Funda\u021biei Orosz.<\/p>\n<p><em>\u201e(&#8230;) s\u0103-\u0219i aminteasc\u0103 de propria familie. S\u0103 scoat\u0103 o fotografie veche \u0219i s\u0103 petreac\u0103 timp asupra ei. S\u0103 citeasc\u0103 o scrisoare veche. S\u0103 aib\u0103 r\u0103bdarea s\u0103 stea l\u00e2ng\u0103 b\u0103tr\u00e2ni \u0219i s\u0103 asculte pove\u0219tile lor. Obiectele pe care le primesc cu dragoste s\u0103 le p\u0103streze. Dac\u0103 facem asta, avem garan\u021bia c\u0103 genera\u021biile care vin dup\u0103 noi vor continua s\u0103-\u0219i aminteasc\u0103 de noi. Pentru c\u0103 amintirea nu este o privire \u00eenapoi, ci o responsabilitate.\u201d<\/em> \u2013 Judith Maier-Orosz<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u00cen ciuda situa\u021biei materiale modeste, <strong>Orosz Endre<\/strong> a f\u0103cut cercetare arheologic\u0103 din proprie ini\u021biativ\u0103, interesul s\u0103u fiind de o amplitudine ie\u0219it\u0103 din comun. Din 1895, timp de 25 de ani, a fost \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor \u0219i director al \u0219colii generale din Apahida. Ca arheolog, a efectuat s\u0103p\u0103turi pe 115 situri arheologice preistorice, iar \u00een 1900 a descoperit necropola celtic\u0103 din perioada La T\u00e8ne de l\u00e2ng\u0103 Apahida. \u00cen 2015, nepo\u021bii s\u0103i au donat \u00eentreaga sa colec\u021bie arheologic\u0103 Muzeului Jude\u021bean din T\u00e2rgu Mure\u0219. \u00cen 1928, \u0219i-a v\u00e2ndut colec\u021bia etnografic\u0103de 5.600 de piese Muzeului Etnografic al Transilvaniei, aflat \u00een func\u021biune din 1923, colabor\u00e2nd str\u00e2ns cu directorul acestuia, Romulus Vuia.<br \/>\nA fost secretarul general al Societ\u0103\u021bii Carpatine Ardelene, redactor al revistei Erd\u00e9ly (Transilvania), ghid montan \u0219i organizator de cursuri pentru ghizi montani. \u00cen 1926, a \u00eenfiin\u021bat sec\u021bia de ciclism \u0219i fotografie. \u00centre 1933 \u0219i 1945, a condus, ca voluntar, Muzeul de relicve ale Revolu\u021biei de la 1848.<br \/>\nLa sf\u00e2r\u0219itul anilor 1800, <strong>Orosz Endr\u00e9n\u00e9 H\u00fcbner Ilona<\/strong> a ob\u021binut la Budapesta calificarea de \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare \u00een \u0219ase domenii: german\u0103, maghiar\u0103, lucru manual, gimnastic\u0103, caligrafie, precum \u0219i educarea copiilor cu tulbur\u0103ri de vorbire. Din 1896 a predat la Jimbor (Nagyzsombor), Apahida, Coru\u0219u (\u00d6rd\u00f6gkereszt\u00far), Vaida-C\u0103m\u0103ra\u0219 (Vajdakamar\u00e1s) \u0219i Cluj. \u00cen 1901 s-a c\u0103s\u0103torit cu Orosz Endre, iar din c\u0103s\u0103toria lor au rezultat patru copii: Ferenc, Ilona, G\u00e1bor \u0219i Kl\u00e1ra. Dup\u0103 moartea, survenit\u0103 \u00een 1918, a lui Borzenn\u00e9 H\u00fcbner Emma, a crescut \u0219i cei trei copii r\u0103ma\u0219i orfani ai acesteia: Tibor, L\u00e1szl\u00f3 \u0219i \u00c9va.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u00cen 1907, <strong>\u00dajhelyi Ferenc<\/strong> a urmat la conducerea Casei Districtuale de Asigur\u0103ri Muncitore\u0219ti din Cluj dup\u0103 comisarul ministerial dr. Kov\u00e1cs Korn\u00e9l. \u00cen 1910, s-a c\u0103s\u0103torit cu Kir\u00e1ly Margit; au avut dou\u0103 fiice. \u00cen 1913, a fost membru al consiliului de administra\u021bie al autonomiei locale, iar \u00een perioada 1915\u20131918 a fost unul dintre organizatorii aprovizion\u0103rii publice a Clujului. \u00cen 1918, a fost membru al nou-\u00eenfiin\u021batului Consiliu Na\u021bional Maghiar; la 12 decembrie, ministrul de Interne al guvernului K\u00e1rolyi Mih\u00e1ly l-a numit \u0219ef al sec\u021biei de transporturi, mine \u0219i c\u0103rbune din cadrul guvern\u0103m\u00e2ntului general de ap\u0103rare a intereselor maghiare din estul Ungariei. \u00centre 1920 \u0219i 1933, a fost secretar al Sindicatului muncitorilor din construc\u021bii din Rom\u00e2nia. \u00cencep\u00e2nd din 1925, a reprezentat, pe parcursul a dou\u0103 mandate \u00een consiliul municipal, interesele societ\u0103\u021bii maghiare din Cluj; a participat la conferin\u021ba pentru munc\u0103 a Societ\u0103\u021bii Na\u021biunilor de la Geneva. \u00centre 1928 \u0219i 1940, ca membru al Consiliului Tehnic al ora\u0219ului, a condus cursuri pentru muncitorii constructori maghiari: legarea zid\u0103riei, aritmetic\u0103, geometrie, teoria structurilor.<br \/>\n<strong>\u00dajhelyi Ferencn\u00e9 Kir\u00e1ly Margit<\/strong> s-a c\u0103s\u0103torit cu \u00dajhelyi Ferenc \u00een 1910. Au avut dou\u0103 fiice: Margit, n\u0103scut\u0103 \u00een 1911, \u0219i Ir\u00e9n, n\u0103scut\u0103 \u00een 1913.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Dup\u0103 ce a devenit profesor de educa\u021bie fizic\u0103 \u0219i de limba rom\u00e2n\u0103<strong>, Orosz G\u00e1bor<\/strong> a fost director al mai multor \u0219coli clujene. \u00centre 1942 \u0219i 1954, a fost directorul \u0219colii Kismester (aflat\u0103 pe strada numit\u0103 azi Ioan Bob), pentru perioade mai scurte a lucrat ca director-adjunct al Liceului de Fete, ast\u0103zi Liceul Teoretic \u201eAp\u00e1czai Csere J\u00e1nos&#8221;, \u0219i ca director al Liceului Brassai. \u00cen 1958, a fost solicitat s\u0103 \u00eenfiin\u021beze o \u0219coal\u0103 sportiv\u0103, care a func\u021bionat mult\u0103 vreme l\u00e2ng\u0103 Liceul \u201eEminescu&#8221;. \u00cen jurul anului 1950, a fost pre\u0219edinte executiv al clubului sportiv Universitatea, aceasta fiind una dintre perioadele sale str\u0103lucite. Ca sportiv pasionat, a fost de 12 ori campion na\u021bional la 400 \u0219i 800 de metri liber, a c\u00e2\u0219tigat de dou\u0103 ori Campionatul de 25 de kilometri al Dun\u0103rii \u0219i a fost unul dintre st\u00e2lpii echipei de polo pe ap\u0103 a Universit\u0103\u021bii, de mai multe ori campioan\u0103 na\u021bional\u0103. Timp de decenii, a fost pre\u0219edintele Federa\u021biei jude\u021bene de \u00eenot; secretarele sale au fost campioanele la \u00eenot Boros Lajosn\u00e9 \u0219i Nagy Gabriella.<br \/>\n<strong>Orosz G\u00e1born\u00e9 \u00dajhelyi Ir\u00e9n<\/strong>, casnic\u0103, a fost piatra de temelie \u0219i for\u021ba de coeziune a familiei.<br \/>\n\u00cen tinere\u021be a fost \u00eenot\u0103toare, membr\u0103 a Clubului Sportiv Universitar din Cluj, Univer\u00adsi\u00adtatea, \u0219i a c\u00e2\u0219tigat de 10 ori titlul de campioan\u0103 na\u021bional\u0103 la 100 \u0219i 200 de metri bras. A avut dou\u0103 fiice: Katalin, n\u0103scut\u0103 \u00een 1934, \u0219i Judit, n\u0103scut\u0103 \u00een 1942.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u00centre 1946 \u0219i 1961, <strong>Flora-Orosz Katalin<\/strong> a fost cea mai performant\u0103 \u00eenot\u0103toare a Rom\u00e2niei, campioan\u0103 na\u021bional\u0103 de 36 de ori \u0219i de\u021bin\u0103toare a 40 de recorduri na\u021bionale. \u00cen 1958, a ob\u021binut diploma de medic general la Institutul de Medicin\u0103 \u0219i Farmacie din Cluj. \u00cen 1959, a devenit membr\u0103 fondatoare a Institutului de Medicin\u0103 Sportiv\u0103 din Bucure\u0219ti; s-a specializat \u00een ginecologie \u0219i balneologie, fiind medic al loturilor olimpice. \u0218i-a publicat regulat studiile \u0219i experien\u021ba medical\u0103 acumulat\u0103 la marile competi\u021bii \u00een reviste de specialitate rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i germane. \u00centre 1986 \u0219i 2000, a fost medic \u0219ef la Institutul de Medicin\u0103 Sportiv\u0103 din Frankfurt. \u00centre 2012 \u0219i 2021, la competi\u021biile de \u00eenot senior, a c\u00e2\u0219tigat 11 medalii de aur la campionatele mondiale \u0219i 5 la campionatele europene, stabilind 17 recorduri mondiale. \u00cen 2021, s-a \u00eentors definitiv la Cluj \u0219i s-a stins din via\u021b\u0103 \u00een mod tragic \u0219i nea\u0219teptat. Memoria sa este p\u0103strat\u0103 de bustul de bronz din Parcul sportiv \u201eIuliu Ha\u021bieganu\u201d, de panoul decorativ de la intrarea \u00een bazinul de \u00eenot, de basorelieful de la Casa Memorial\u0103 Orosz \u0219i de distinc\u021biile primite.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u00centre 1956 \u0219i 1967, <strong>Maier Orosz Judith<\/strong> a c\u00e2\u0219tigat \u0219ase campionate de juniori \u0219i numeroase campionate \u0219colare \u0219i universitare de \u00eenot. \u00cen 1967, a ob\u021binut diploma \u00een textile la Institutul de Arte Plastice \u201eIon Andreescu&#8221;; p\u00e2n\u0103 \u00een 1989 a condus sec\u021bia de design a fabricii Rom\u00e2nia Muncitoare (fosta fabric\u0103 de e\u0219arfe Schul). \u00centre 1989 \u0219i 1994, a tr\u0103it la M\u00fcnchen, al\u0103turi de so\u021bul ei, Radu Maier. Dup\u0103 divor\u021b, s-a mutat la sora sa, Katalin; de\u0219i a c\u0103utat \u00een zadar un loc de munc\u0103 \u00een domeniul ei, \u00eentre 1994 \u0219i 2021 a fost secretara Institutului Ortopedic din Frankfurt.<br \/>\nA c\u0103l\u0103torit prin lume al\u0103turi de sora sa, scriind relat\u0103ri de c\u0103l\u0103torie (Thailanda, Mexic, Creta, Australia, Madeira, Jamaica etc.). \u00cen 2016, a re\u00eenceput s\u0103 \u00eenoate; a c\u00e2\u0219tigat \u0219ase medalii de aur la campionatele mondiale, una de argint, una de bronz \u0219i nou\u0103 titluri de campioan\u0103 european\u0103. \u00cen 2022,\u00a0a transformat casa mo\u0219tenit\u0103 de la bunici \u00eentr-o cas\u0103 memorial\u0103. Funda\u021bia Orosz, \u00eenfiin\u021bat\u0103 de ea, are drept scop sprijinirea vie\u021bii culturale \u0219i sportive comunitare, \u00een special pentru tineret. Este cea mai v\u00e2rstnic\u0103 \u00eenot\u0103toare activ\u0103 din \u021bar\u0103.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Scopul cre\u0103rii Camerei Memoriale Orosz este de a conserva, a face accesibil \u0219i a transmite genera\u021biilor viitoare patrimoniul familiei Orosz, care a realizat lucr\u0103ri durabile \u00een domeniul sportului, \u0219tiin\u021bei, educa\u021biei, artei \u0219i serviciului comunitar. Obiectele expuse \u2013 fotografii, documente, opere de art\u0103, medalii, diplome \u0219i amintiri personale \u2013 evoc\u0103 nu doar istoria excep\u021bional\u0103 a unei [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"class_list":["post-13","page","type-page","status-publish","hentry"],"acf":[],"lang":"ro","translations":{"ro":13,"hu":8},"pll_sync_post":{},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/oroszalapitvany.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/13","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/oroszalapitvany.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/oroszalapitvany.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/oroszalapitvany.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/oroszalapitvany.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/oroszalapitvany.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/13\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":207,"href":"https:\/\/oroszalapitvany.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/13\/revisions\/207"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/oroszalapitvany.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}